Mar 08
De cate ori trebuie sa-ti mai spun DA?
Feb 21
I don’t care anymore—better things to do with my time
audio post, intrebare intrebatoare 5 Comments »Unde am fost plecata? Cine am fost si cine nu mai sunt? Ce a fost in mintea mea? De ce? De ce-de ce-de ce? DE CE!!!!!
Da-mi putere Doamne…
Feb 12
Fiecare vrea cate ceva de la viata asta pe care o unii o traim cu greu,altii usor ,putini din plin . In general toti vrem fericire, sanatate si iubire( cred). Acum.. depinde ce intelege fiecare prin fericire. Unii prin fericire inteleg a avea o familie si o casnicie fericita, altii transpun fericirea printr-o cariera de succes, iar altii le vor pe amandoua.
Sunt sigura ca la un moment dat, cand erati mai mici, vi s-a pus aceasta intrebare: ” Ce vrei tu sa te faci cand esti mare? “De obicei atunci raspunsul ne era destul de simplu.. in general fetitele vor sa se faca doctorite,balerine,cantarete iar baieteii.. fotbalisti, politisti sau cine mai stie ce. Nu ai cum sa ai o viziune clara asupra vietii atunci cand nu stii cu ce se mananca.
Urmeaza apoi o varsta in care ceea ce vrem ne este neclar. Nici nu prea dam mare importanta si stiu spun din experienta mea persoanala. Tin minte ca la sase ani eu vroiam sa fiu zana, o zana buna bineinteles.Stiu sigur-sigur ca vroiam sa dau viata papusilor mele si vroiam sa-mi fac muuuulte rochite de printesa. Mai tarziu a aparut trupa Andre si vroiam sa ma fac mare cantareata si dansatoare totodata. Intr-un fel dansatoare eram.. si intr-un fel si cantareata avand in vedere ca am facut mult timp parte din corul scolii si pe deasupra am facut si dans de societate, unde dadeam spectacole si aveam concursuri, dar nu era ce visam eu. Daca s-ar putea si acum m-as face cantareata, din pacate vocea mea nu e de acord cu mine.
Revenind.. am trecut de perioada asta si pe la varsta de opt ani eram chitita sa ma fac mare psiholog criminalist daca nu ma insel. Si am vrut chestia asta pana pe la 16 ani? Da. Eram asa de nerabdatoare sa vina clasa a 10-a, avand in vedere ca se face psihologie. Si am facut. Si a fost un mare… NU. Profa nu, materie asa-asa. A fucked-up situation.
Well.. si dupa marea dezamagire, m-am luat singura la intrebari:
-Ce vrei tu fata draga de la viata?
-Pai..vreau sa fiu fericita.
-Cum fata draga?
- Mmmm…pai vreau sa fiu ceva si chiar vreau sa fac ceva.
-Ok . Cine si ce?
-Aaa.. well…I don’t know for sure.. I want and that’s important, but..
-Dar ce fata draga?
-Sa vedem ce posibilitati am.. sunt la istorie-stiinte sociale. Ce-mi place mie? Pai imi place engleza, franceza si-mi place sa scriu! Da-da-da ! Asta vreau sa fac! Sa scriu, maree poeta, mare scriitoare!
- Fata mamii, trezeste-te .. n-ai talentul necesar.
Sunt rea. Dar am dreptate. Sunt mica in privinta asta si probabil asa am sa raman. Poate-ar trebui sa dau la relatii internationale.. sa calatoresc sa plec.. sau poate la stiinte politice sau poate la sociologie sau poate nu. God knows!
Defapt ce vreau eu de la viata? Uneori nici eu nu stiu ce mai vreau.. stiu sigur ca vreau la New York.. si stiu sigur ca vreau cariera si daca as putea sa le combin pe amandoua I would be really-really happy!
Stiti ce e ciudat? Ca eu nu ma vad maritata si cu doi copilasi. Nu stiu de ce, dar lumea asta nu mi se potriveste. De ajuns despre mine.
Tu ce-ti doresti? Ce asteptari ai? Vrei cariera , familie sau amandoua? Cum vezi tu fericirea?
Dec 23
Sunt anumite momente in care te intrebi daca ceea ce traiti voi este iubire. Daca ceea ce simti tu sau el este iubire. Si vin acele indoieli. Daca te inseli? Daca ceea ce simtiti amandoi nu este iubire? Si daca nu, atunci ce este? Doar obisnuinta?Sau poate doar un sentiment de atasare ? Oare-i ceva ,orice, numai iubire nu?
Suna ciudat, dar cum putem confirma iubirea? Exista vreun test sau ceva anume care poate confirma cu adevarat ca este iubire.?
Si ma refer la iubirea aia.. stiti voi, aia de o vezi in filme, despre care citesti in carti..perfecta , imposibila si aproape inexistenta.
Pana la urma ce se vrea a fi iubirea? Ca intr-un final tot intervine rutina, obisnuinta, atasamentul acesta. Si la un moment dat ajungi sa crezi ca persoana de langa tine este indispensabila chiar daca nu merge bine si chiar daca tanjesti cu disperare la ceva mai bun..chiar la capra vecinului cum s-ar zice. Si urmeaza certuri si cuvinte spuse la nimereala si defulezi tot. Si-ti pare rau. Si-ti zici frumos ca e o dragoste cu nabadai.
Si apoi ii vezi pe altii. Si vezi cum se iubesc altii. Mereu altii as spune. Si e tare trist. Adica ii vezi cum se iubesc ei, asa, perfect.. cu tot cu fundita rosie. Si nu poti sa nu oftezi si sa-ti zici in gand ca vrei si tu asa. Si sa te intrebi care o fi motivul pentru care tu nu ai parte de iubirea aia, pe sistemul ” Maaaami vreau si eu d-aia ! Dar maaamiiii, vreau AIA!!! “ Cat am vrea sa ascundem asta si nu putem. Incercam sa ne mintim chiar si pe noi insine si nu ne merge. Ascundem cu nerusinare ca vrem cu atata ardoare dragostea aceea si nu o avem. Nu toti. Nu inca. Ce pacat..
Si nu merge asa. pentru ca e.. frustrant. Toti sunt fericiti si tu nu, cel putin nu in felul ala perfect. Si oftezi iar si-ti pui pofta-n cui si-ti zici : asta-i viata. Si nu ar trebui sa fie asa. Cu totii meritam dragostea aceea, aia din filme, carti, povesti..perfecta.
Nov 30
Eu una, pretuiesc timpul liber, orice minutel si orice pauza. Si ce mai iubesc eu weekendurile.. si ce mai ador eu vacantele,eheheeee
Cui nu-i plac toate astea, defapt?
Ce au ele in comun pentru mine? Statul. Faptul ca pot sta cat vrea muschiuletul meu fara nicio problema.
Si mie imi place sa stau asa, degeaba. Pe bune! Sau nu chiar degeaba ca fac una,alta.. Adica ma uit la un film, iar asta implica statul in pat sau pe scaun, dar patul e mai comod si daca mai adaug si pieptul puternic al iubitului meu plus bratele-i lucrate la sala ( vezi iubitule, iti fac si reclama! ) pe care ma cuibaresc ca un pui ( si puii se cuibaresc, nu? sau doar gainile ? ) e totul ooook.
Revenind, ziceam ca-mi place sa stau. Asa. Si-mi place sa stau pe scaun, in fata monitorului facand surfing pe ici, pe colo. Sau sa ascult muzica, sa rasfoiesc cate ceva..s.a.m.d. Stati, stati putin. Ca defapt, eu nu stau.E un fel de nu-stiu-ce. Bai, lamuriti-ma. Eu fac ceva, dar totusi stau. sau invers. Mmmm ..ciudata treaba.
Dar stiti, sunt acei oameni care nu simt ca mine. Nu, nu.Nici vorba. Ei nu pot sta, deloc, nici in somn cred. Si aici intra doua cateogorii.. cei care au chestia aia cu energie prea multa, sindromul ala, ahh am un lipsus acum! .. si ceilalti, carora nu le place sa stea, uite-asa.. efectiv. Pai de ce sa-si iroseasca ei minutele pretioase cand pot face ceva? Ca viata e scurta si numai una avem, ca de.. nu suntem asa norocosi ca pisicile, care au 7 vieti(cica) . Asa ca, ei mereu fac ceva. Poate nu asa important, ca stiti cum e: asa cum stai degeaba, poti face ceva tot degeaba.
Nici eu nu mai inteleg ce am vrut sa spun, poate intelegeti voi. Probabil am ramas buimacita de aseara, am avut sedinta de Partyd .
Nov 11
Ma uit inapoi si vad putine regrete, dar totusi sunt. As vrea sa nu fie si cateodata as vrea ca eu sa nu fiu asa, cateodata..si uite cum eu nu mai am argumente..
Asta sunt eu, astia suntem noi. Nu stiu daca ceea ce fac este bine sau nu. Poate nu mai stiu cum sa fac sa fie bine, pentru mine, pentru tine,pentru amandoi..sa ne fie ” cumva”,dar nu e. Invata-ma..
Privesc inainte si nu vad nimic, nicio speranta, nici macar o lumina.Vreau sa resuscitam totul, dar ce?
Si ce rost ar mai avea toate lucrurile prin care am trecut daca ne mintim. Si totusi ne e bine
Vreau? Vrei? Vrem?
Oct 20
Sep 23
Din serialul ,, Bullshit by me” azi va prezint o noua latura a mea: diavolita! Nu e indeajuns ca sunt fetita din umbra, acu’ tre’ sa mai fiu si diavolita. Cum nu va spuneam, ieri m-am tuns si desigur, vopsit , adica m-a vopsit si tuns o prietena si cu ocazia asta ii si multumesc ( multumesc scumpo
). So.. mi-am intalnit iubitul si apoi am plecat spre casa, o sun eu pe Iulica mea,care sta in drumul meu spre casa si ii zic ca m-am tuns si ca sunt pe langa ea si. . Ajung la Iulica mea la bloc , coboara si ea ,vorbim, radem, glumim, usual stuff , o pup si plec.
Buuun, merg eu ce merg si ajung cam pe langa Forestier ( valcenii stiu) , acolo erau pe o banca 4 baieti. Trec pe langa ei, frumos, cu mersu-mi caracteristic si aud: “Diavolita, nici nu s-a uitat s-a uitat la noi !”.
Huh? AAdica.. ce vrei sa spui? Eu, diavolita?
Aug 30
Vreau un catelus..
Vedeti, e 3:19 dimineata si nu pot dormi pentru ca vreau un catelus..
Mda( prietene e pentru o cauza nobila, sa nu te superi) si vreau sa fie alb si pufos. Si vreau sa dorm cu el in pat si tati.. il vreau de ziua mea( 18 noiembrie, sa nu uiti) si nu ma supar daca mi-l iei si mai devreme si vreau sa-l numesc Pufi. Aha( voce de bebe).
Uf, ma bag la nani sa visez ca am un catelus alb ,mic si pufos, pe nume Pufi.
Mami, tati.. sa nu uit.. vreau un catelus ASA:
veeedeti ce frumos e
Promit ca o sa spal vasele si ca o sa fiu cuminte
Imi luaaaatiii?????
P.S: voi doar tre’ sa fiti de acord, gen faceti cinste da’ platesc eu
Aug 28
MOÁRTE s. decedare, deces, dispariție, pieire, prăpădire, răposare, sfârșit, stingere, sucombare, (livr.) exitus, extincție, repauzare, (mai ales în limbajul bisericesc) repaus, (înv. și pop.) săvârșire, (pop.) pierzanie, pierzare, (reg.) pieiște, topenie, (înv.) petrecanie, petrecere, pierdere, piericiune, prăpăditură, pristăvire, săvârșenie, săvârșit.
Bon, si ce se intampla dupa asta? Stie cineva? Anyone alive? Huh?
Nu. Nimeni nu stie adevarul. Defapt , intr-o Carte se spune ca ajungem in Rai sau iad depinzand de ceea ce facem noi in timpul vietii ,unii oameni cred in Nirvana(nu trupa) sau ca ne reincarnam in animale,iar altii cred ca ajungem intr-un loc in care barbatii au cate 10 sau mai multe fecioare si lapte si miere si muulte multe perne de matase 
… Toate astea depind de cultura , de religie, tara, etc.
Si daca nu e nimic? Daca nu exista nimic dupa moarte?E dreptul meu sa ma indoiesc ,nu? Efectiv ne nastem, traim, murim si atat. Nu va e frica? Ba da. Eu zic ca multora le e frica de faptul ca nu exista nimic dupa moarte. Si tocmai de aceea intr-un fel sau altul oamenii au nevoie de acel ceva dupa moarte, indiferent de ceea ce e, pentru ca altfel viata nu ar mai avea sens, nu? Sau poate ca are sens, ca pana la urma ducem specia mai departe..whateve’
Who knows? O sa aflu eu ce si cum. Si daca nu e nimic dupa, n-am cum sa constientizez, deci ,n-o sa fiu dezamagita.
E doar un punct de vedere. Voi ce ziceti?
SECRET GARDEN – Reflection
Recent Comments